cred ca o sa fie o scriere lunga, scrisa pe bucati, parti, in mai multe momente de inspiratie. simt ca anul asta s-au intampla multe in sufletul meu si simt nevoia sa le scriu aici cat inca sunt prezente. tare as vrea sa le citesc cu lati ochi la anul sau peste 5 ani.
anul asta a fost asa revelator, schimbator, dar intr-un mod scary, care mi-a dat mult de gandit. statul acasa 2 ani m-a facut sa intru intr-o depresie in iunie 2015 si de atunci multe s-au schimbat in mintea mea. am devenit mai constienta de mine ca femeie, de amintirile mele, de realizari. mi-am dat seama ca vreau sa fac cariera, sa lucrez intr-o multinationala, sa ma afirm, sa fiu femeie frumoasa si admirata, aranjata si feminina si iar sa nu imi arat varsta. nu inseamna ca nu imi iubesc copilul, inseammmna ca ma pun si pe mine pe locul 2. din vara gandesc cam mult si la trecut, am multe pareri de rau, regrete si incerc sa le gasesc antidotul si sa nu mai las sa mai am de acum incolo regrete.
lucrez la Deloitte, firma mult cautata si analizata care da, si-a atins telul pana acum. dar oare e suficient?
vreau sa cunosc oameni, sa fiu in miezul lucrurilor, sa creez concursuri de situatii, acele situatii...nu stiu cum sa le zic, sa ma implic, sa fac, sa aleg sa creez amintiri. asta tine de mine, si crede-ma ca am facut ce am putut sau marig, ce mi s-a permis, ca sa nu mai am regrete, poate resentimente. am analizat, am creat ce am putut eu, dar unele lucruri nu mai tin de mine si aici vine acel revelator moment, acel concurs de situatii. nu ma pricep la vorbe, efectiv cred ca as fi putut exprima altfel.
am momente cand sunt f odihnita fizic si atunci spiritul e mai optimist. uite pentru 2016 trebuie sa fac unele lucruri ca sa mai ies nitel din starea asta: sa muncesc cat pot, sa ma afirm, sa ma implic, sa cunosc oameni, sa fac alegeri,sa creez, sa merg la sala, sa merg la bisericile alea de alte religii ca sa aflu, sa cunosc (nu vrea sa ma convertesc, nu), sa citesc mai multe carti de psihologie, autocunoaste, chick lit, orice ma face sa cunosc, sa raman frumoasa, aranjata, totul pentru mine, sa zambesc, sper ca vine acel concurs de situatii, acel ceva.
vreau sa inchid cercul, da vreau...dar am nevoie de raspunsuri.
anul asta a fost asa revelator, schimbator, dar intr-un mod scary, care mi-a dat mult de gandit. statul acasa 2 ani m-a facut sa intru intr-o depresie in iunie 2015 si de atunci multe s-au schimbat in mintea mea. am devenit mai constienta de mine ca femeie, de amintirile mele, de realizari. mi-am dat seama ca vreau sa fac cariera, sa lucrez intr-o multinationala, sa ma afirm, sa fiu femeie frumoasa si admirata, aranjata si feminina si iar sa nu imi arat varsta. nu inseamna ca nu imi iubesc copilul, inseammmna ca ma pun si pe mine pe locul 2. din vara gandesc cam mult si la trecut, am multe pareri de rau, regrete si incerc sa le gasesc antidotul si sa nu mai las sa mai am de acum incolo regrete.
lucrez la Deloitte, firma mult cautata si analizata care da, si-a atins telul pana acum. dar oare e suficient?
vreau sa cunosc oameni, sa fiu in miezul lucrurilor, sa creez concursuri de situatii, acele situatii...nu stiu cum sa le zic, sa ma implic, sa fac, sa aleg sa creez amintiri. asta tine de mine, si crede-ma ca am facut ce am putut sau marig, ce mi s-a permis, ca sa nu mai am regrete, poate resentimente. am analizat, am creat ce am putut eu, dar unele lucruri nu mai tin de mine si aici vine acel revelator moment, acel concurs de situatii. nu ma pricep la vorbe, efectiv cred ca as fi putut exprima altfel.
am momente cand sunt f odihnita fizic si atunci spiritul e mai optimist. uite pentru 2016 trebuie sa fac unele lucruri ca sa mai ies nitel din starea asta: sa muncesc cat pot, sa ma afirm, sa ma implic, sa cunosc oameni, sa fac alegeri,sa creez, sa merg la sala, sa merg la bisericile alea de alte religii ca sa aflu, sa cunosc (nu vrea sa ma convertesc, nu), sa citesc mai multe carti de psihologie, autocunoaste, chick lit, orice ma face sa cunosc, sa raman frumoasa, aranjata, totul pentru mine, sa zambesc, sper ca vine acel concurs de situatii, acel ceva.
vreau sa inchid cercul, da vreau...dar am nevoie de raspunsuri.
Comentarii
Trimiteți un comentariu