Eu cred ca trec prin asa ceva. Nici dupa nastere nu m-am simtit asa cum ma simt acum. Pur si simplu simt ca ma enerveaza A. Sa fie pentru ca in perioada asta este foarte nervos, agitat si super frustrat pentru ca nu stie sa vorbeasca si sa se exprime coerent?
Sau oare pentru ca simt nevoia de socializare, sa merg la munca, sa ma simt utila, altfel decat sa ingrijezc casa si copilul? Stiu ca ne va fi greu cu munca, nu voi mai avea timp de casa, mancare si Andrei. Dar vreau sa pot face ceva, chiar si part time, si sa simt ca e munca si realizarea mea.
Mai greu si plin de dezamagiri este ca va trebui sa caut un nou job si asta inseamna interviuri si refuzuri si esecuri, care vor alimenta aceasta depresie.
Sa revenim, simt cateodata ca A ma incurca, ma simt vinovata pentru asta. Simt ca ma incurca si ma deranjeaza si nu mai am rabdare. Sambata plecam la ai mei la tara si sper sa imi aerises creierii si el sa zburde acolo.
Sau oare pentru ca simt nevoia de socializare, sa merg la munca, sa ma simt utila, altfel decat sa ingrijezc casa si copilul? Stiu ca ne va fi greu cu munca, nu voi mai avea timp de casa, mancare si Andrei. Dar vreau sa pot face ceva, chiar si part time, si sa simt ca e munca si realizarea mea.
Mai greu si plin de dezamagiri este ca va trebui sa caut un nou job si asta inseamna interviuri si refuzuri si esecuri, care vor alimenta aceasta depresie.
Sa revenim, simt cateodata ca A ma incurca, ma simt vinovata pentru asta. Simt ca ma incurca si ma deranjeaza si nu mai am rabdare. Sambata plecam la ai mei la tara si sper sa imi aerises creierii si el sa zburde acolo.
Comentarii
Trimiteți un comentariu